Definiția cu ID-ul 901784:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUMB, bumbi, s. m. 1. (Popular) Nasture. îmbrăcat în surtuc negru cu bumbi strălucitori de aramă. CAMILAR, N. I 20. Sîrbul își deschise cîțiva bumbi de la pieptar. GALACTION, O.I 181. Soare galben, cît un bumb, Răsărit pentru furnici. TOPÎRCFANU, P. O. 153. ◊ Fig. Luă în mîini capul femeii și-i sărută bumbul urechii. REBREANU, R. I 176. 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică. V. glob, globuleț. Pe corpul edificiului toate acele minunate bîrne, arcuri, roșațe și bumbi de piatră sculptată și-au redobîndit... acele relievuri proeminente. ODOBESCU, S. II 504. 3. Cui în partea de jos a corpului instrumentelor cu coarde, de care e legat cordarul.