BULEVARDIER, -Ă, bulevardieri, -e, adj. (Franțuzism) De bulevard; fig. (despre opere dramatice) neserios, superficial, ușor, fără mare valoare. V. frivol. Aproape o jumătate de veac, teatrul romînesc a fost sufocat de teatrul bulevardier al autorilor parizieni. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. – Pronunțat: -di-er.