bulb s.m. 1 (bot.) Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși (în care se depun substanțe de rezervă) și un înveliș membranos uscat. 2 (anat.) Structură anatomică de formă rotunjită și dilatată, parte componentă a unui organ. ◊ Bulb rahidian = segment inferior al creierului, în forma unui trunchi de con, situat între măduva spinării și protuberanța creierului; mielencefal. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. 3 (zool.) Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă, la pești și la batracieni. 4 Obiect, umflătură etc. care are formă globulară. • pl. -i, (înv.)-uri. /<fr. bulbe, lat. bulbus, -i.