BUJIE ~i f. 1) Dispozitiv al unui motor cu explozie, prevăzut cu doi electrozi, între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. 2) Preparat farmaceutic în formă de cartuș, din unt de cacao, în care se încorporează substanța activă. [Art. bujia; G.-D. bujiei; Sil. -ji-e] /<fr. bougie