Definiția cu ID-ul 1140057:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUIURLĂU s.n. (Mold.) Ordin sau decret domnesc. Au scris buirultăuri la Nicolai-Vodă. AXINTE URICARIUL. I-au venit lui Grigorie- Vodă … buiurlău de la Abdula-Pașa. PSEUDO-AMIRAS. Variante: buirultău (AXINTE URICARIUL). Etimologie: cf. tc. buyrultu. Vezi și buiurdi. substantiv neutru