Definiția cu ID-ul 1292072:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
buigat, -ă, buigați, -te, (buigăt), adj. (reg.) Zăpăcit, amețit, tulburat, hăbăuc: „Să nu dormi când asfințește soarele, că rămâi buigat, te doare capul” (Calendar, 1980: 95). – Cf. bâiguit „amețit” (Scriban, MDA).