Definiția cu ID-ul 1292066:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
buiac, -ă, buieci, -e, (buiag), adj. (reg.) 1. Răsfățat. 2. Zburdalnic, exaltat, neastâmpărat: „Nu-i calu' atât de buiac să nu-și calce în căpăstru” (Papahagi, 1925: 324). – Din sl. bujakŭ „nebun” (Șăineanu, DLRM, MDA).