Definiția cu ID-ul 425644:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
buhurdar (buhurdaruri), s. n. – Cădelniță, tămîietoare. – Var. bohordar, burdar. Tc. buhurdar (Șeineanu, II, 21; Lokotsch 342). Înv.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
buhurdar (buhurdaruri), s. n. – Cădelniță, tămîietoare. – Var. bohordar, burdar. Tc. buhurdar (Șeineanu, II, 21; Lokotsch 342). Înv.