BUCĂTĂRIE, bucătării, s. f. 1. Odaie (uneori clădire deosebită) prevăzută cu toate cele necesare, unde se gătesc bucatele. Arareori își scotea capul din bucătărie. PAS, L. I 46. Mama Anghelina... s-a îndreptat spre bucătărie. SADOVEANU, N. F. 20. Cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul. CREANGĂ, P. 65. ◊ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în campanie. Bucătării de campanie... încheiau șirul. CAMILAR, N. I 9. 2. Fel obișnuit de a găti bucatele (la un popor, într-o regiune etc.). Bucătărie romînească. Bucătărie dietetică. 3. Fig. Totalitatea lucrărilor mărunte, de ordin secundar, necesare pentru efectuarea unei lucrări mai mari. Era cel mai entuziast, cel mai harnic și nu cel mai puțin inteligent dintre tinerii care făceau, cum se zice, bucătăria gazetei. VLAHUȚĂ, O. A. III 21.