Bucovina f. fostă provincie a Austro-Ungariei (10.440 km.), pe ambele cline ale Carpaților, la N.-V. Moldovei, din care făcea parte integrantă până la 1777, când fu anexată Austriei, cu cap. Cernăuți și cu 800.000 loc., dintre cari 300.000 vorbesc românește (Bucovinean). [Lit. pădure de fagi, din slav. BUKY, BUKVE, fag (cf. Bucov, Bucovăț)]. După răsboiul mondial (1919), Bucovina fu reunită cu patria mumă, redevenind după un secol și jumătate provincie românească. Azi e împărțită în 5 județe.