Definiția cu ID-ul 1271368:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

buciuma1 vb. I. 1 intr. A sufla, a cînta, a da semnale din bucium1. Un corn apucă și buciumă în vînt (ALECS.). ♦ (reg.; despre autovehicule) A claxona. 2 tr. Fig. (compl. indică vești, noutăți etc.). A anunța, a vesti. ◊ Poet. Toamna își buciuma mîhnirea (SADOV.). • prez.ind. bucium. /lat. bucĭnare.