Definiția cu ID-ul 538452:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCIUC, buciucuri, s. n. (Turcism înv.) Steag tătăresc, alcătuit dintr-o jumătate de coadă de cal fixată de o prăjină. – Tc. buçuk.