2 definiții pentru bucinator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCINATOR s.m. (La romani) Suflător din bucină; gornist, trompetist. [< lat. bucinator].
*bucinatór, -oáre adj. și s. (lat. bucinator, bucĭumător). Anat. Se zice despre un mușchĭ al fălcilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bucinator
bucinator substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bucinator, bucinatorisubstantiv masculin
- 1. (La romani) Suflător din bucină. DNsinonime: gornist trompetist
etimologie:
- bucinator DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.