2 definiții pentru bucinator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCINÁTOR s.m. (La romani) Suflător din bucină; gornist, trompetist. [< lat. bucinator].

*bucinatór, -oáre adj. și s. (lat. bucinator, bucĭumător). Anat. Se zice despre un mușchĭ al fălcilor.

Intrare: bucinator
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucinator
  • bucinatorul
  • bucinatoru‑
plural
  • bucinatori
  • bucinatorii
genitiv-dativ singular
  • bucinator
  • bucinatorului
plural
  • bucinatori
  • bucinatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)