buchisésc v. tr. (d. buche, pin abuz la greutatea cu care se învață alfabetu chirilic. V. bucheresc 2). Fam. Fac un lucru mic chinuindu-mă mult: buchisea ceva acolo. Bosolesc, chisolesc, pisăgesc, bat îndesat: l-aŭ buchisit cu pumniĭ (în nord buchisez). V refl. Mă bosîncesc, mă chinuĭesc mult la un lucru mic: ĭa nu te maĭ buchisi cosînd acolo! V. pumnesc.