2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCCÍNĂ s. f. (ant.) instrument de suflat, drept sau încovoiat, asemănător cornului de vânătoare. (<lat. buccina, fr. buccin)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

buccina (cuv. lat.), instrument aerofon metalic cu ambușură*, de formă încovoiată, utilizat în antichitate de cavaleria romană. Denumită în ev. med. Busine sau Busune (germ.), b. este probabil strămoșul trompetelor* și al tromboanelor*.

Intrare: buccina
buccina
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: buccină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucci
  • buccina
plural
  • buccine
  • buccinele
genitiv-dativ singular
  • buccine
  • buccinei
plural
  • buccine
  • buccinelor
vocativ singular
plural