buștean sm [At: GORJAN, H. II, 205 / V: boș~, (Mol) ~tihan / Pl: ~eni / E: nct] 1 Partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere Si: buturugă. 2 Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi Si: bilă¹, bârnă. 3 (Pfm; îe) A dormi (sau a fi, a sta, a rămâne etc. mort) (ca un) ~ (negru) A dormi neclintit Cf butuc, tun. 4 (Pfm; îe) A ajunge să bată ~ ii A deveni orb. 5 (Pfm; îe) A lămuri (pe cineva) ~ A explica un lucru cuiva, așa încât să nu înțeleagă nimic. 6 (Pfm; îe) A fi lămurit (de cineva) ~ A nu înțelege nimic din explicațiile cuiva. 7 (În basme, cu înțeles neprecizat; îc) ~ul-ielelor, ~ul-zânelor Bradul zânelor. 8 (La roată) Butuc.

buștean s.m. 1 Partea trunchiului unui copac rămasă după tăiere, cu rădăcinile înfipte în pămînt, care se îndepărta uneori prin ardere; buturugă. ◊ Expr. A ajunge să bată buștenii = a deveni orb. ◊ Compar. Eu, săracan de mine, pîrlită ca un buștean (GORJ.). 2 Trunchi de copac tăiat și curățat de crengi. Auzeam uruitul ferăstraielor care tăiau în lung bușteni (CA. PETR.). ◊ (adv.; cu val. intensivă, sugerînd imobilitatea, insensibilitatea sau izolarea) De nu-i veni într-un an, Mă afli neagră buștean (POP.). ◊ Expr. = A (se) lămuri buștean = a fi sau a face pe cineva să rămînă nedumerit în urma unei explicații neclare. A fi (sau a sta, a rămîne mort) (ca un) buștean (negru) = a fi (sau a sta, a rămîne) neclintit, nemișcat, nesimțitor, fără vreun semn de viață. E greu să te vezi așa deodată strîns și să stai ca un buștean (SLAV.). A dormi buștean v. dormi. 3 Butuc (la roată). • pl. -eni. și (reg.) buștihan, boștean s.m. /<săs. bumštam = germ. Baumstamm.

buștean m. 1. butuc, trunchiu de lemn fără crăci; 2. bucată de lemn gros; 3. fig. om lipsit de pricepere și de simțire: ce stai ca un buștean? 4. (în unele părți) butuc de roată. [Dintr’un primitiv bușt, înrudit cu but (v. butuc); varianta Mold. buștihan corespunde formal lui burdăhan]. ║ adv. ca un buștean de țeapăn: a adormit buștean.