Definiția cu ID-ul 1139753:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUDIOR adj. (Mold.) Tînăr, crud, fraged. Iară fragida și molcelușea a acelor brudiori cuconași cărnicea a o beteji sau a o ovili macar cevaș nu putu. CD 1698, 40r; cf. CD 1770, 49v. Etimologie: brudiu + suf. -ior. Vezi și brudatec, brudiesc, brudiește, brudiu. Cf. brudatec, brudiesc, brudiu, lud. adjectiv