broda vb. I. tr. 1 (compl. indică broderii, flori, ornamente etc.) A coase pe un material textil cu mîna sau cu mașina. Broda cu lînă de diferite culori pe o bucată de etamină (CĂL.). 2 Fig. (compl. indică relatări, întîmplări, povestiri etc.) A amplifica, adăugînd numeroase detalii (imaginare); a înflori, a inventa, a născoci. A brodat povestirea cu amănunte nesemnificative. ◊ (refl. impers.) Se brodează pe marginea celor întîmplate. • prez. ind. -ez. /<fr. broder.