BROBOANĂ, broboane, s. f. (Mai ales la pl.; de obicei cu determinarea «de sudoare») Picătură mare de sudoare. Broboane de sudoare rece i se înșiruiau pe frunte. DUMITRIU, B. F. 159. În dreptul lui Duman doarme plugarul, cu fața arsă, bătut de razele fierbinți ale soarelui, ale căror împunsături îi scot broboane de sudoare. GÎRLEANU, L. 39. Văd aievea pe Ileana culcată-n pat cu părul despletit, albă cum ii varul, cu ochii ca sticla duși în fundul capului, fără o rază de viață broboane mari de sudoare pe frunte. CARAGIALE, S. 115.