Definiția cu ID-ul 1270470:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
brișcă2 s.f. (pop.) Trăsură mică, ușoară, neacoperită, trasă, de obicei, de un singur cal; trăsură de țară. Brișcă însăși era un vehicul de lux (CĂL.). • pl. -ște. /<rus. бричка.