Definiția cu ID-ul 423226:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

brilioancă (brilioance), s. f. – Plantă asclepiadacee, Vincetoxicum officinale. Probabil în legătură cu sb. brlja, brljaga „mlaștină”, cf. sb. brljak(a) „nume de pasăre”, „Cinclus aquaticus”, Cihac, II, 28, pune în legătură acest cuvînt cu pol. brzanka.