BREVIAR, breviare, s. n. 1. Expunere sumară, concentrată a unor principii sau probleme privitoare la un anumit domeniu. V. rezumat. 2. Carte cuprinzînd rugăciunile pe care catolicii trebuie să le recite la anumite ore din zi. Luă breviarul în mînă, se puse a citi la lumina lunii ceasurile canonice. BĂLCESCU, O. II 256. – Pronunțat: -vi-ar.