2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRAMBURIRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) bramburi.V. bramburi.

BRAMBURIRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) bramburi.V. bramburi.

bramburire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: bramburi] Brambureală.

BRAMBURI, bramburesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. 2. Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. – Din brambura.

BRAMBURI, bramburesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. 2. Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. – Din brambura.

bramburi [At: DA / Pzi: ~resc / E: brambura] 1 vt A încurca. 2 vr A umbla fără rost.

bramburi vb. IV. (fam.) 1 tr. A pune în dezordine; a încurca. 2 intr. A umbla fără rost, a umbla de colo-colo. • prez.ind. -esc. /braimbura + -i.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRAMBURI vb. v. încurca, zăpăci.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bramburi, bramburesc I. v. t. a strica o anumită ordine, a încurca II. v. r. a umbla fără rost, de colo-colo

Intrare: bramburire
bramburire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bramburire
  • bramburirea
plural
  • bramburiri
  • bramburirile
genitiv-dativ singular
  • bramburiri
  • bramburirii
plural
  • bramburiri
  • bramburirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bramburi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bramburi
  • bramburire
  • bramburit
  • bramburitu‑
  • bramburind
  • bramburindu‑
singular plural
  • bramburește
  • bramburiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bramburesc
(să)
  • bramburesc
  • brambuream
  • bramburii
  • bramburisem
a II-a (tu)
  • bramburești
(să)
  • bramburești
  • brambureai
  • bramburiși
  • bramburiseși
a III-a (el, ea)
  • bramburește
(să)
  • bramburească
  • bramburea
  • bramburi
  • bramburise
plural I (noi)
  • bramburim
(să)
  • bramburim
  • brambuream
  • bramburirăm
  • bramburiserăm
  • bramburisem
a II-a (voi)
  • bramburiți
(să)
  • bramburiți
  • brambureați
  • bramburirăți
  • bramburiserăți
  • bramburiseți
a III-a (ei, ele)
  • bramburesc
(să)
  • bramburească
  • brambureau
  • bramburi
  • bramburiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bramburire, bramburirisubstantiv feminin

  • 1. familiar Acțiunea de a (se) bramburi. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi bramburi DEX '98 DEX '09

bramburi, bramburescverb

familiar
etimologie:
  • brambura DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.