brainstorming [’breinstormiɳ] s.n. (psih.) Tehnică de lucru în colectiv, avînd ca scop stimularea dirijată a creativității individuale, prin participarea liberă și spontană la discuții a tuturor membrilor unui grup. ♦ Ext. Reuniune în cadrul căreia fiecare participant propune soluții pentru rezolvarea unei probleme. • /<engl., fr. brainstorming, cf. engl. brain „creier”, storming „asalt”.