botriocefaloză s.f. (med.) Boală parazitară la om și la animale, care apare în urma consumului cărnii de pește insuficient prelucrate termic, infestată de botriocefal, manifestîndu-se prin anemie, astenie și tulburări digestive. • sil. -tri-o-. /<fr. bóthriocéphalose; cf. gr. βόθριον „gropiță, cavitate mică”, κεφαλή „cap”.