botanic, -ă s.f., adj. 1 s.f. Știință care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării plantelor, al originii și evoluției lor; botanologie, fitologie. M-am pus pe studiat botanica (C. NEGR.). 2 adj. Care aparține botanicii, care se referă la botanică. ◊ Geografie botanică v. geografie. 3 adj. Care se referă la plante. ◊ Grădină botanică = grădină în care se cultivă (în condiții naturale sau de seră) specii de plante pentru studiu. Grădina Botanică din Iași. • pl. -ci, -ce. /<fr. botanique; cf. gr. βοτανικός „referitor la plante”.