borși vb. IV. refl. 1 (despre mîncări, fructe etc.) A se acri (ca borșul), a fermenta. S-a borșit laptele în oală. ♦ A se altera (înăcrindu-se). Ghiveciul de cartofi s-a borșit. ♦ Ext. A se descompune. Aoleu! Zise celălalt soldat, apucîndu-se de nas, al dracului s-a borșit (cadavrul) (D. ZAMF.). 2 Fig. (despre oameni) A se supăra; a striga la cineva; a se zborși. 3 Fig. (despre vreme) A se schimba în rău. Mai adineaori vremea părea frumoasă. Văz că se borși (SADOV.). • prez.ind. -esc. /borș + -i.