boom [bum] s.n. 1 (econ.) Denumire dată unei perioade de avînt economic, caracterizată prin creșterea producției, a profiturilor, a consumului și investițiilor, prin intensificarea speculațiilor la bursă, prin umflarea prețurilor mărfurilor și a cursului hîrtiilor de valoare, prin scăderea șomajului etc. și care este urmată, de obicei, de o stare de depresiune. ◊ Boom militar = avînt artificial al producției, determinat de militarizarea economiei. ♦ (și boom demografic) Creșterea considerabilă, într-un termen relativ scurt, a populației dintr-o anumită zonă geografică. 2 (fin.) Creștere bruscă a valorii acțiunilor la bursă. 3 Prosperitate rapidă, avînt, de obicei de scurtă durată. Se constată un „boom” al studiourilorfoto. 4 Eveniment excepțional. Venirea actorului londonez este considerată un veritabil „boom” al anului. 5 (sport) Acțiune ofensivă. • pl. -uri. /<engl. boom.