Definiția cu ID-ul 1337875:

Explicative DEX

BONTĂNI (-ănesc) vb. tr. Mold. Bucov. Trans. A ciocăni; a bocăni: bontănea așa ca cum ar fi fost tăind cineva lemne (SB.) 2 A bate, a lovi cu putere, a pisăgi: îl apucară munții între capete și mi-l bontăniră de nu putu ieși nici înainte (RET.).