Definiția cu ID-ul 325461:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BONT boántă (bonți, boánte) 1) Care are vârful rotunjit sau retezat; cu vârful tocit. 2) (despre degete, mâini, picioare) Care este scurt și gros. /Orig. nec.