Definiția cu ID-ul 452396:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BONITATE s. f. 1. încredere pe care o inspiră cineva atunci când solicită un credit; solvabilitate. 2. capacitate a unui teren, a unei ape etc. de a da o anumită producție prin exploatare. (< germ. Bonität)