BOLOVĂNI, bolovănesc, vb. IV. Refl. A se îngrămădi, a forma grămezi (ca bolovanii). Acușica era senin, fără pic de nori, și deodată se bolovăniră nori negri cum e catranul, că se-ntunecă ca noaptea. DELAVRANCEA, A. ♦ Tranz. (În expr.) A bolovani ochii = a holba, a zgîi, a căsca ochii. Își bolovani ochii de-a dreapta și de-a stingă și se trase cu necaz de mustăți. PAS, L. I 13. Roșu numără banii, bolovăni ochii la negustor și-i spuse: Mă credeai strein, prietene, de vrei să mă jupoi de atîtea parale? VISSARION, B. 295.