bojoc s.m. (pop.) Plămîn (mai ales de animale). ◊ Expr. (fam.) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ și plin de pasiune și entuziasm. A-și vărsa bojocii = a vomita. A-și scuipa bojocii = a) a muri de ftizie; b) (despre fumători) a tuși mult și zgomotos. A-și umfla bojocii = a face scandal. A mînca bojocii (cuiva) = a exaspera pe cineva. • pl. -ci. și (reg.) bojog s.m. /etimol. nec.