Definiția cu ID-ul 949081:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
boitor, boitori, s.m. – (reg.) Cioban, păcurar. ♦ Termenul s-a conservat doar în onomastica de influență maghiară: Boitor, nume de familie frecvent în zona Codru, preponderent în Asuaju de Sus (407 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007, cf. DFN). – Din magh. bojtar „ciobănaș” (Constantinescu, 1963: 422); var. a lui boitar „ajutor de porcar; cioban de oi”, din același magh. bojtar (MDA).