boiastră sf, af [At: ALECSANDRI, P. P. 352 / Pl: ~re / E: lp bovestris] 1-2 (Pop) (Vacă) ce nu se lasă mulsă. 3-4 (Pop) (Vacă) în călduri. 5-6 (Reg) (Vacă) „dorită de goniță”.

BOIASTRĂ sf. 🐒 Vacă rea care nu se lasă a fi mulsă [bou].

boiastră f. vacă rea (PANN). [De la bou, cu sufixul pejorativ astru].