bogomilism s.n. (relig.) Doctrină și sectă creștină dualistă, apărută în sec. 10 în Bulgaria și răspîndită apoi în țările balcanice, în Rusia, Franța etc., care nu recunoștea nici preceptele bisericii creștine și nici autoritatea statului. • /<fr. bogomilisme, cf. nm. pr. Bogomil, preot bulgar.