BOGASIERIE, bogasierii, s. f. (Învechit) 1. Ocupația bogasierului, negoțul făcut de acesta; lipscănie. Nu e vorba, am cu ce trăi; am parte în bogasierie la Ploiești. CARAGIALE, O. I 187. 2. Marfă vîndută de bogasier (în special țesături de bumbac); p. e xt. prăvălia unde se vindea această marfă. – Pronunțat: -si-e-.