bodiș, adj. (reg.) 1. Mare, bulbucat, crescut. 2. (în expr.) A se uita bodiș = a se uita mirat, uimit, surprins: „Ce te uiți, bade, bodiș / Că nu te sărut hiriș” (Ștețco, 1990: 283). ■ (onom.) Bodiș, nume de familie în jud. Maram. – Din sl. boda (MDA); sau der. din boldiș „chiorâș, cu coada ochiului”.