Definiția cu ID-ul 1035381:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bócet sn [At: PRAV. MOLD. 84 / V: (înv) boacet (Pl: boacete, rar boaceturi) / Pl: ~e / E: boci + -et] 1 Vaiete sau cuvinte prin care se exprimă o durere mare, mai ales sufletească. 2 Plâns zbuciumat, cu vaiete și tânguiri Si: jalet, vaiet. 3 (În ritualul înmormântărilor la țară) Lamentație (improvizată, versificată) cântată pe o anumită melodie Si: cântare de mort. 4 (Muz) Cântec melancolic, tânguitor prin care se plânge un mort.