Definiția cu ID-ul 899855:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Învechit) Negustor ambulant care-și purta marfa în spate, într-o boccea. Foarte rar se auzea prin orașe cîte un bocceagiu strigînd: «marfă», «marfă), cu legătura rezemată pe cot. GHICA, S. XII. – Variantă: boccegíu (ALECSANDRI, T. 19) s. m.