boccea s.f. 1 Totalitatea obiectelor (mărunte) puse într-o bucată de pînză, ale cărei capete se leagă cruciș; pachet astfel obținut; (înv.) boccealîc. 2 Bucată de pînză în care se înfășoară ceva pentru a fi transportat. 3 (înv., reg.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. 4 (înv., reg.) Pachet alcătuit din mai multe păpuși de tutun. • pl. -ele. /<tc. dial. bohça.