BOBINĂ, bobine, s. f. 1. Piesă de forma unui cilindru (plin sau gol), limitat uneori la capete de două discuri, pe care se poate înfășură un fir, un cablu, un film fotografic sau cinematografic etc.; p. ext. ansamblu format din această piesă și firul înfășurat pe ea. ♦ (Electrotehnică) Ansamblu de spire în serie, format prin înfășurarea în comun a uneia sau a mai multor conductoare. 2. Ghem sau fire înfășurate (de obicei pe un suport) în așa fel încît firul să nu se deșire și să nu se încurce. V. mosor. Bobină de ață.