20 de definiții pentru bogaz

din care

Explicative DEX

bogaz sn [At: M. COSTIN, ap. ȘIO / V: bohaz, boaz[1] (P: bo-az), buaz[2] (P: bu-az) / Pl: ~uri / E: tc boghaz] (Înv) 1 (Numai în poeziile populare) Canal. 2 Gură de râu. 3 (Spc) Bosforul. 4 Pas. 5 (Rar) Margine de blană. corectat(ă)

  1. boazboaz Ladislau Strifler
  2. buazbuaz Ladislau Strifler

BOGAZ (pl. -azuri) sn. Strîmtoare; canal [tc.].

bogáz, boház, boáz și buáz n., pl. urĭ (turc. boghaz, de unde și ngr. bogázi, bg. sîrb. bogaz, boaz). Vechĭ. Azi. Serbia. Strîmtoare de apă (maĭ ales Bosforu), gură de rîu, canal: bohazu Suliniĭ (chear azi). Trecătoare, defileu: bohazurile Carpaților. Azĭ în Olt buházurĭ, țărĭ depărtate pin poveștĭ. V. coclaurĭ, meleagurĭ, pogheazurĭ, veneție.

boaz sn vz bogaz

bohaz sn vz bogaz

buaz sn vz bogaz

buhaz sn vz bogaz

BOHAZBOGAZ.

BUAZ s. n. Albia unui rîu mic, la vărsare. – Tc. boghaz.

boáz V. bogaz.

boház V. bogaz.

buáz V. bogaz.

buház V. bogaz.

Etimologice

bogaz (-zuri), s. n. – Strîmtoare, canal. Var. bo(h)az, buaz. Tc. buǵaz (Șeineanu, III, 19; Lokotsch 323), de unde și ngr. μπογάζι, bg. bo(g)az.

Enciclopedice

KARA-BOGAZ-GOL, lac sărat în E M. Caspice, în V Turkmenistanului, care comunică cu marea printr-o strâmtoare îngustă; 13 mii km2 (supr. pe cale de micșorare). Ad.: 4-7 m. Din cauza puternicei evaporări și salinității ridicate (300‰), pe țărmuri și pe fund se depun săruri (cloruri și sulfați de sodiu, magneziu, potasiu etc.). Expl. de mirabilit (sarea lui Glauber). Închis printr-un dig pentru o perioadă scurtă (1960), dar din motive ecologice s-a renunțat la îndiguire.

Regionalisme / arhaisme

BOGAZ s. n. (Mold., ȚR) 1. Canal, gură de rîu. A: Apa Volga, căzînd în Marea Caspia, se împarte în 70 și mai bine de boazuri. N. COSTIN. Bosforul … la bogazul Mării Azacului, unde se împreună cu Marea Neagră. CANTEMIR, HR.; cf. M. COSTIN; IM 1754, 7v. B: Au înghețat bogazul mării spre tersana, de d-abiia o spărgea caicciii cu caicile. IM 1730, 12r. 2. Strîmtoare, pas. A: Această cale iaste ca un bogaz de mearge pentre dealuri, pentre munți și pentre surpături. IM 1754, 79r; cf. IM 1754, 79r. B: Să meargă să păzească bohazurile de cătră Ardeal. ANON. BRÎNCOV.; cf. IM 1730. 111v, 112r. Variante: boaz (M. COSTIN: N. COSTIN; IM 1730, 111v,112r), bohaz (ANON. BRÎNCOV.). Etimologie: tc. boğaz. substantiv neutru

bogaz, bogazuri, s.n. (înv.) canal, gură de râu.

BOAZ s. n. v. bogaz. substantiv neutru

BOHAZ s. n. v. bogaz. substantiv neutru

buhaz, s.m. v. buhaș.

Intrare: bogaz
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogaz
  • bogazul
  • bogazu‑
plural
  • bogazuri
  • bogazurile
genitiv-dativ singular
  • bogaz
  • bogazului
plural
  • bogazuri
  • bogazurilor
vocativ singular
plural
boaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
buhaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bohaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buaz
  • buazul
  • buazu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • buaz
  • buazului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bogaz, bogazurisubstantiv neutru

  • 1. Albia unui râu mic, la vărsare. DLRM
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.