2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blocant, -ă adj., s.n. (farm.) (Substanță) a cărei acțiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori. • pl. -ți, -te. /<fr. bloquant.
BLOCANT, -Ă adj., s. n. (substanță) a cărei acțiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori. (< fr. bloquant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
blocant s. n., adj. m., pl. blocanți; f. sg. blocantă, pl. blocante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: blocant (adj.)
blocant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: blocant (substanță)
blocant2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
blocant, blocantăadjectiv blocant, blocantesubstantiv neutru
- 1. (Substanță) a cărei acțiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori. MDN '00
etimologie:
- bloquant MDN '00