2 definiții pentru blocant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLOCÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) a cărei acțiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori. (< fr. bloquant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

blocánt s. n., adj. m., pl. blocánți; f. sg. blocántă, pl. blocánte

Intrare: blocant
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blocant
  • blocantul
  • blocantu‑
  • blocantă
  • blocanta
plural
  • blocanți
  • blocanții
  • blocante
  • blocantele
genitiv-dativ singular
  • blocant
  • blocantului
  • blocante
  • blocantei
plural
  • blocanți
  • blocanților
  • blocante
  • blocantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)