4 definiții pentru blitzkrieg
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blitzkrieg sn [At: DN3 / P: blițkrig / E: ger Blitzkrieg] (Mil) Război „fulger”.
blitzkrieg [blitskrig] s.n. (milit.) Război „fulger”. • /<germ. Blitzkrieg.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BLITZKRIEG s.n. (Germanism) Război „fulger”. [< germ. Blitzkrieg].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BLITZKRIEG BLIȚ-KRIG/ s. n. război-„fulger”. (< germ. Blitzkrieg)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: blitzkrieg
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
blitzkriegsubstantiv neutru
- 1. Război „fulger”. DN
etimologie:
- Blitzkrieg DN