BLINDAT, -Ă, blindați, -te, adj. 1. Prevăzut cu un blindaj. Tren blindat. Mașini blindate, ▭ Automobilele blindate zvîrleau în șanțuri... cai, tunuri, oameni. CAMILAR, N. I 9. ♦ (Substantivat, n. pl.) Nume dat vehiculelor de luptă prevăzute cu blindaj. În ultimul război, blindatele au avut un rol important. 2. (Despre unități militare) Care are în compunerea sa mijloace de luptă blindate. Divizie blindată.