BLINDA, blindez, vb. I, Tranz. 1. A acoperi părțile exterioare ale unui vas de război, ale unui tanc, automobil, vagon etc. cu plăci metalice, pentru a-l apăra contra proiectilelor. 2. A acoperi cu un înveliș metalic aparatele electrice sau piesele lor, pentru a le proteja contra perturbărilor venite din exterior, sau piesele producătoare de perturbări electrice sau magnetice, spre a micșora aceste perturbări.