blazer s. n. (vestim.) Veston din stofă (flanel) de obicei de culoare închisă și cu un ecuson pe buzunarul de la piept ◊ „Blazerele, pardesiele și pelerinele vor fi din nou în actualitate.” Săpt. 2 III 79 p. 8. ◊ „[...] am avea nevoie de încălțăminte pentru femei și pentru bărbați cu caracteristicele pantofilor de primăvară [...] de pardesie, trench-uri și blazere, de costume, sacouri și pantaloni, de o mulțime de accesorii care se combină cu un veșmânt sau cu un altul.” Săpt. 23 III 79 p. 8; v. și rochie-furou (1972) [pron. blezăr] (din engl., fr. blazer; DN3, DEX-S)