*BLAZA (-azez) I. vb. tr. A face să nu mai aibă plăcere de nimic, a face nesimțitor față de ori-ce ar trebui să aducă plăcere. II. vb. refl. A deveni nesimțitor față de ori-ce aduce altora plăcere: acești copii răsfățați ale căror simțuri se blazează de timpuriu (VLAH.) [fr.].