Definiția cu ID-ul 418244:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bitumen s. n. – Material provenit din transformarea în condiții naturale a cerii și a rășinii vegetale. Lat. bitumen (sec. XIX). Cuvînt rar; în locul lui se folosește asfalt. În schimb, se folosește der. bituminos, adj., din fr. bitumineux.